Ar fi fost posibile alte soluții de motorizare pentru IAR 93?

 Una din deciziile care a influențat major proiectul IAR 93, a fost în mod evident, selectarea motorului. 

Este desigur îndreptățită întrebarea: se putea găsi o soluție mai bună? 

Pentru un răspuns corect, este necesar să evaluăm posibilitățile tehnice și influențele politice din acea perioadă, sfârșitul anilor ’60.

Motoarele folosite atunci pentru avioanele de luptă, erau în majoritatate turboreactoare simplu flux, cu compresor axial, dezvoltate în perioada anilor ’50. La începutul anilor ’70 au apărut primele turboreactoare cu dublu flux, mult mai eficiente, dar și mult mai greu de construit. În general, dezvoltarea unui motor de acest gen, durează circa 10-12 ani, presupunând costuri foarte mari. Cu cât s-au complicat motoarele, cu atât a scăzut numărul de producători. Au avut loc multe fuziuni, falimente și au apărut proiecte comune, finanțate de mai multe state europene.

Motoare teoretic disponibile 

În Marea Britanie, unde se concentrase producția de motoare la Rolls Royce, se fabricau în anii ’60 motoare simplu flux cu tracțiuni între 18-56 kN, si cu tracțiuni mai mari la postcombustie. Motorul Spey fusese construit pentru avioane comerciale, după care a urmat varianta militară. Motorul Adour a fost dezvoltat împreună cu francezii special pentru avionul Jaguar. Este destul de rar să se proiectze și să se dezvolte avionul în acelasi timp cu motorul.  Motorul Turbo Union, a fost dezvoltat împreună cu Germania și Italia, special pentru echiparea Tornado.

Deci, în 1967-1969, singurele motoare disponibile erau motoarele simplu flux și eventual Speyul care era încă în dezvoltare.

Motoare Marea Britanie

Motoare Franța

Și în Franța s-a concentrat producția în cadrul SNECMA, numărul de variante motoare militare, fiind redus. Spre deosebire de englezi, francezii au avut succes cu avioanele de luptă Dassault, fapt care le-a asigurat o continuitate în dezvoltarea motoarelor militare.

Motor teoretic disponibil – ATAR.

Motoare URSS

În URSS se produceau de Tumansky motoarele turboreactoare pentru avioanele de luptă, motoare care erau și în dotarea forțelor aeriene române. Se puteau teoretic cumpăra motoare Tumansky, a căror reparație se făcea la Bacău.

Motoare SUA

La americani s-a concentrat producția de motoare la doi mari furnizori, care au reușit să câștige un avans tehnologic considerabil, față de europeni și URSS. Motoarele dublu flux performante, sunt produse din 1960. De remarcat fatul că Northrop a construit un avion supersonic ușor, de mare succes,  respectiv F 5, cu variantele sale, folosind două motoare J 85, simplu flux cu postcombustie, având performanțe apropiate de Viper. T 38, varianta de școală, este încă folosită de USAF, iar la BIAS au evoluat de câteva ori Turkish Stars, cu varianta canadiană CF-5.

Cum rușii au refuzat să ne dea licențe de fabricație motoare, iar la americani nu cred că aveam vreo șansă, au rămas practic doua firme europene, Rolls Royce și SNECMA.

LISTA „SCURTĂ”

Rolls Royce Viper

Prima funcționare                               1951

Producător                                     Rolls Royce

Tracțiune  Viper 632-41                   17.8 kN

 Postcombustie    633-47                22,24

Total construite  5500               Total ore zbor   > 13 mil

Aermacchi MB-339, Aermacchi MB-326, Atlas Aircraft Impala, BAC Jet Provost, BAC Strikemaster, Embraer AT-26 Xavante, GAF Jindivik, Hawker Siddeley Dominie, IAR 99, Piaggio PD.808, Soko J-22 Orao/IAR-93, Soko G-2 Galeb, Soko G-4 Super Galeb

Bristol Siddeley Orpheus

         Prima funcționare                       1957

         Producător                         Bristol Siddeley

         Tracțiune   Mk.803                   22.24 kN

                                                         

Avioane: Breguet Taon, Fiat G.91, Folland Gnat, Fuji T-1, HAL HF-24 Marut, Helwan HA-300, Hunting H.126, Short SB5

Rolls Royce Avon

   Prima funcționare                               1947

   Producător                                     Rolls Royce

   Tracțiune                                             56.4 kN

   Postcombustie                                    72.8 kN

   CAC Sabre, de Havilland Sea Vixen, English Electric Canberra. English Electric Lightning, Fairey Delta 2, Hawker Hunter, Ryan X-13 Vertijet, Saab 32 Lansen, Saab 35 Draken, Supermarine Swift, Supermarine Scimitar, Vickers Valiant

Rolls Royce Adour

                     

                     Prima funcționare                               1969

                     Producător                                    RR/Turbomeca

                     Tracțiune                                             27.5 kN

                     Postcombustie                                  35.5 kN

                     Jaguar, Hawk, Mitsubishi F1

Rolls Royce Spey

                       Prima funcționare                             1964

                       Producător                                     Rolls Royce

                       Tracțiune                                             54 kN

                       Postcombustie                                  91.2 kN

   AMX International AMX, Blackburn Buccaneer,  McDonnell Douglas Phantom FG1/FGR2, Xian JH-7

Snecma Atar

        Prima funcționare                                1948

        Producător                                         SNECMA

        Tracțiune Atar 9C                                  42 kN

        Postcombustie                                    58.9 kN

Atlas Cheetah, Dassault Étendard IV, Dassault Mirage III, Dassault Mirage I, Dassault Baroudeur Mirage 5/50, Dassault Mirage F1, Dassault Mirage G8, Dassault Mystère IIC, Dassault Super Étendard, Dassault Super Mystèr, IAI Nesher/Finger, Leduc 022, Nord Gerfaut, Nord 1500 Griffon, SNCASE SE.212 Durandal, Sud Aviation Vautour II, Sud   

RESTRICȚII EXPORT

Restricțiile de export ale produselor militare, în acest caz a motoarelor pentru avioane de luptă, au fost introduse începând cu primii 5 ani de la terminarea războiului în 1945. Unul din principalele motive, a fost exportul în 1947 a 55 motoare cu reacție, Rolls Royce Nene și Derwent cele mai performante motoare cu reacție în acel moment, către URSS. Rușii le-au copiat rapid și au construit MIG-ul 15, avioane care au luptat apoi în Coreea contra americanilor. Tracțiunea dezvoltată de aceste motoare era de 5000 lbf – 2.2 kN.

Pentru a evita astfele de situații, s-a înființat CoCOM, (Coordinating Committee for Multilateral Export Controls), care aproba periodic listele cu produsele supuse embargoului către țarile memebre CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) și restul țarilor socialiste. Membre ale CAER-ului erau: URSS-ul, Germania de Est (RDG-ul), Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România. R.S.F. Iugoslavia a avut statut de membru asociat, începând cu 1964. În cadrul COCOM, țarile membre au fost: Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franță, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Turcia, Marea Britanie și SUA.

Pentru motoarele cu reacție, a fost impus embargo pentru exportul și acordarea de licențe pentru motoarele cu tracțiune peste 5000 lbf – 2223 daN- 2267 kgf. Singura excepția a fost vânzarea către China a licenței motoarelor Spey, în 1975, iar avionul lor echipat cu aceste motoare, JH-7, a făcut primul zbor la sfârșitul anului 1988.

 

ȘI AȘA A RĂMAS DOAR UNUL

ROLLS ROYCE VIPER

Din toată lista, era singurul care se încadra la clasa de 5000 lbf tracțiune.

Bristol Orpheus cu postcombustie depășea 5000 lbf.

Viper 633-47, varianta cu postcombustie folosită pe avioanele de serie, avea exact 5000 lbf.

Mai trebuie precizat că Iugoslavia, produsese deja avioane cu motoare Viper, executa întreținerea și reparația lor:

Galeb G-2 – 238 avioane produse între 1965-1985, echipate cu motoare Viper ASV.11 (11.12kN)

Jastreb J -21 – 224 avioane produse între 1968-1977, echipate cu motoare Viper Mk 531 (13.32 kN)

Rolls Royce, împreună cu alte firme britanice și franceze, îi sprijiniseră pe iugoslavi la proiectarea și fabricarea acestor avioane.

 

Grigore Leoveanu

 

Bibligrafie

Category:Turbojet engines – Wikipedia

Category:Turbofan engines – Wikipedia

Jet Engines (Foreign Sales) (Hansard, 22 November 1948) (parliament.uk)

Coordinating Committee for Multilateral Export Controls – Wikipedia

CAER – Wikipedia

CoCOM și programul IAR 93 –

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *