Acordul româno-iugoslav

 În data de 8 noiembrie 1969, a fost semnat un Acord între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind colaborarea și cooperarea economică, științifică și tehnică în domeniul tehnicii militare.

Pe data de 20 mai 1971 a fost semnat la Belgrad acordul încheiat între guvernele R.S. România și R.S.F. Iugoslavia, privind construcția avionului de luptă, conditiile și termenele de realizare ale proiectului, prototipurilor și avioanelor de serie (200 avioane pentru fiecare tară).

Acordul a fost semnat de către reprezentanții Ministerului Industriei Construcțiilor de mașini din R.S România și Secretariatul de Stat al Apărării Naționale din R.S.F. Iugoslavia.

Principiile cooperării

Cooperarea dintre Iugoslavia și România a fost construită în conformitate cu principiul împărții în mod egal a tuturor activităților de dezvoltare, producție și alte activități.

Cele două institute au colaborat astfel la proiectare și dezvoltare, iar industria aerospațială la producția de aeronave.

Centrele de testare, pentru fiecare parte, și-au testat independent prototipurile, făcând schimb de experiență și date.

Fiecare parte și-a finanțat partea sa din producție.

Dacă o parte nu a putut produce tehnologic unele piese sau ansambluri, iar aceasta genera un dezechilibru, respectivul reper era preluat de la cealaltă parte, pentru un preț convenit.

În urma acordului guvernamental româno-iugoslav era prevăzută realizarea prototipului până la data de 31.12.1973.

Ca urmare a semnării acordului, în zilele de 22-24.05.1972, la I.R.A. Bacău au avut loc întâlnirea delegațiilor intreprinderilor de aviație

M.I.C.M. – C.I.A.R.

– col. Ing. Rovența Constantin

– mr.ing. Filipescu Alexandru

– col. Ing. Adăscaliței Aurel

I.M.F.C.A.

– col. dr. Ing. Moisei Eufemie

– ing. Zanfirescu Theodor

I.R.M.A.

– col.ing. Trofin Ion

– lt. col. Ing. Pascaru Eugen

– lt.col.ing. Baroc Teodor

I.C.A. Brașov

– lt. Col. Ing. Barbu Dumitru

– ing Berențeanu E.

În urma analizelor făcute de specialisti, pe data de 01.06.1972 se emite actul oficial cu propunerea de  departajare a fabricatiei subansamblelor avionului in perioada 1972-1973.

Prin ordinul ministrului M.I.C.M., nr. 1 din 31. 07. 1972 au fost nominalizate întreprinderile care vor participa la construcția sa:

• Intreprinderea de Reparat Material Aeronautic București
• Intreprinderea de Constructii Aeronautice Ghimbav
• Întreprimderea de Reparat Avioane Bacău

Activitatea de realizare a prototipului IAR-93 in Romania a fost împartită astfel:

• la Bacău fuzelajul anterior, central si posterior, trenul anterior si montajul sistemelor precum si montajul general;
• la Ghimbav – Brasov au fost fabricate ampenajele;
• Bucuresti, la IRMA (ROMAERO) aripa.

Fabricația va fi coordonată de I.R.A. Bacău.

Prin decizia nr. 52 emisă de C.I.A.R. pe data de 03.07.1972, s- a format următorul colectiv:

• Theodor Zanfirescu
• col.ing. Teodorescu Rafael – ing. Pr. C.I.A.R.
• Ing. Vochin Marin director tehnic C.I.A.R.
• lt .col .ing. Baroc Teodor ing. Șef. Adj. I.C.A. Brașov
• ing. Enescu Gheorghe – ing. Șef. Adj I.C.A. Brașov
• Popescu Stelian – ing. Șef adj. I.R.M.A. București

Acest colectiv avea ca sarcina întocmirea până la data de 30.12.1972 a graficului de lansare în fabricație a preseriei avioanelor IAR 93 și până la data de 30.03.1973 a graficului de lansare a fabricației de serie.

Avioane preserie

Avioane serie

Grigore Leoveanu

Bibliografie:

Simion TATARU – 50 de ani de la primul zbor al avionului de luptă și sprijin aerian IAR-93

Traian Doman Romaero 1951-2008, editura Vremea, București, 2019, pag. 48-50