Construcţia avionului era în întregime metalică, cu aripa şi ampenajele în săgeată, cu stabilizator comandat.
Din punct de vedere tehnologic, fuselajul era format din trei părţi:
fuselajul anterior, fuselajul central şi fuselajul posterior.
Din punct de vedere al exploatării,fuselajul anterior şi central forma un ansamblu rigid, cu o joncţiune nedemontabilă, la cadrul nr. 16, denumit fuselajul principal (la avioanele deD.C. joncţiunea nedemontabilă era la cadrul nr. 17 a).
Joncţiunea demontabilă dintre fuselajul principal, cuprins între cadrele 1-33 şi fuselajul posterior, cuprins între cadrele 34-48, avea loc la cadrul 34, asigurându-se prin aceasta scoaterea şi montarea motoarelor şi accesul la agregatele hidraulice
Aripa era metalică şi era compusă din longeroane, lise, nervuri şi panouri de înveliş. Aripa era prevăzută cu rezervoare integrate în planul stâng şi drept şi asigura montarea în spaţiile special amenajate, a tuturor agregatelor, echipamentelor şi instalaţiilor aferente acesteia. Aripa era mecanizată, prin echiparea cu sisteme de hipersustentaţie, compuse din flapsuri şi voleţi de bord de atac.
Ampenajul orizontal era total orientabil, având rol de stabilizator, iar din punct de vedere al asamblării era adoptată soluţia de prindere la structura fuselajului posterior, prin intermediul axului de comandă. Având în vedere faptul că ampenajul orizontal avea rol de stabilizator comandat, grinda acestuia se prindea de fuselajul posterior, în două lagăre cu rulmenţi, lagărul interior fiind fixat pe cadrul 42, iar lagărul exterior pe cadrul 43.
Ampenajul vertical era cu structură clasică, fiind fixat la structura fuselajului posterior în două puncte principale, la cadrele 40-45.
În partea din faţă a fuselajului principal, între cadrele 1-9 era dispusă, în general, aparatura electrică şi electronică, buteliile de oxigen, convertizorii etc. În partea de jos, între cadrele 3-9, spaţiul era rezervat montării şi escamotării jambei anterioare a trenului de aterizare, cu instalaţiile hidraulice şi electrice aferente acestuia. Între cadrele 9-14 a, sus, se afla amplasată cabina, care era ermetizată, iar în partea de jos exista un compartiment destinat aparaturii electronice. Între cadrele 14 a-16 era repartizată instalaţia de climatizare şi trecerea comenzilor în coama fuselajului. Lateral, în spatele cabinei, începând cu cadrul 14 erau dispuse cele două difuzoare de admisie a aerului în motoare. Între cadrele 16-19(la avioanele de preserie) şi19-22(la avioanele de serie), lateral, sub fuselaj, erau montate cele două frâne aerodinamice.
Rezervoarele de combustibil din fuselajul principal erau montate între cadrele 16-30(la avioanele de preserie) şi cadrele 19-30(la avioanele de serie).
Între cadrele 22-29 erau amenajate nişele jambelor principale.
Între cadrele 23-28 erau fixate aripile, prin intermediul planului central.
Compartimentul celor două motoare, împreună cu tuburile prelungitoare se găseau între cadrele 30-47 (48, la avioanele de serie).
Trenul de aterizare triciclu se escamota în fuselaj. Jamba anterioară avea o roată, iar jambele principale, câte două roţi. Jamba anterioară era prevăzută cu un mecanism pentru orientarea roţii.
Lt. cdor. av. rz. Gheorghe-Ion Vaida