„S-a născut la data de 20 mai 1936 în sectorul 8 Bucureşti, unde a urmat şi cursurile şcolii elementare, ale şcolii medii nr. 17 şi ulterior, în perioada 1955-1961 cursurile Academiei Militare Tehnice.
După absolvirea Academiei tehnice a fost numit inginer de escadrilă la şcoala militară de aviaţie de la Bobocu, apoi inginer cu învăţământul în cadrul R. 57 Av V. de pe aerodromul Mihail Kogălniceanu. Ulterior, a fost numit inginer C.T.C. la secţia de motoare din cadrul U.R.A. Bacău, cu statutul de cadru militar detaşat în economia naţională. În cadrul acestei întreprinderi a îndeplinit ulterior, la secţia de motoare, funcţiile de şef birou C.T.C., şef de echipă montaj general şi şef atelier banc probă.
La începutul anului 1967 a fost transferat la secţia proiectări a întreprinderii, ca inginer proiectant principal şi, ulterior, la nou înfiinţata Centrală Industrială de Mecanică Fină şi Aeronautică (C.I.M.F.A.) Bucureşti, din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini.
În perioada în care a desfăşurat activitatea la Bacău, a efectuat mai multe deplasări în fosta U.R.S.S., în oraşele Odessa, Leningrad şi Moscova pentru specializare în domeniul reparaţiei motoarelor de avioane aeroreactoare. De asemenea, a efectuat deplasări în ţară, la unităţile militare de aviaţie (Giarmata, Craiova, Deveselu, Mihail Kogălniceanu, Borcea şi Alexeni) ca reprezentant al întreprinderii în relaţiile cu aceste unităţi (rezolvarea reclamaţiilor, asistenţă tehnică etc.).
În cadrul M.I.C.M. a îndeplinit diverse funcţii-inginer principal gradul III, II, şi I, şef de birou şi a avut diferite responsabilităţi, cum ar fi: elaborarea sau participarea la elaborarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea întreprinderilor de aviaţie existente (U.R.A. Bacău, I.R.M.A. Bucureşti, U.R.M.V. Braşov) sau înfiinţarea altora noi (Î.Av. Craiova, Întreprinderea Turbomecanica, Aerofina, Metalurgica pentru materiale de aviaţie, Aeroteh din Bucureşti). De asemenea, a avut sarcina de a coordona, ca reprezentant al Centralei, asimilarea în fabricaţie la I.R.M.A. Bucureşti a avioanelor BN-2 „ISLANDER” şi BAC 1-11 prin cooperare cu firmele britanice.
Începând cu anul 1971 a fost cooptat în cadrul Programului YUROM, primind sarcina de a coordona fabricaţia prototipului primului avion IAR-93, la U.R.A. Bacău. În cadrul cooperării cu partea iugoslavă, a fost numit secretarul părţii române în cadrul Comitetului mixt româno-iugoslav, iar pe plan intern, coordonator de program. De asemenea, a fost cooptat şi în echipa care a negociat licenţa de fabricaţie pentru motorul Viper cu firma englezească Rolls-Royce.
În anul 1979 a fost numit director tehnic la I.N.C.R.E.S.T., funcţie în care a răspuns de elaborarea proiectului avionului de serie echipat cu motoare cu postcombustie Viper 633-47. Tot în anul 1979 a fost cooptat în Consiliul Ştiinţific al M.Ap. N., contribuind la activitatea de elaborare a planurilor anuale de cercetare ştiinţifică ale acestui minister.
Începând cu data de 1 ianuarie 1986 a fost numit director general la Aerofina Bucureşti., iar din septembrie 1987 a revenit la I.N.C.R.E.S.T. Bucureşti, ca director tehnic şi director de program IAR-93, până în septembrie 1996, când a ieşit la pensie.”1