Sistemul hidraulic al avionului IAR 93 asigura mișcarea unor componente din diverse instalații, folosind presiune hidraulică. Astfel erau acționate trapele și trenul de aterizare, suprafețele dr comandă, flapsurile și voleții bord de atac, frânele roților, frânele aerodinamice, parașuta de frânare, orientarea jambei de bot.
Circuitele hidraulice erau redundante, fiind asigurată atât funcționarea normală, cât si cea de avarie, în cazul unor defecțiuni.
Principalele componente ale circuitelor hidraulice au fost:
– pompe – erau sursa de presiune hidraulică, transformând energia mecanică preluată de la motoare, în cazul pompelor principale, sau cea de la motorul elctric în cazul pompei auxiliare, în energie hidraulică, prin creșterea presiunii în instalație. Pompele aveau debit variabil, asigurând presiune aproape constantă, indiferent de debit. Funcționau la debit nul în perioadele în care nu existau acționări în circuite.
– verine – erau motoare hidraulice liniare, care transformau presiunea lichidului hidraulic, generând o forță reversibilă într-o singură direcție, permițând mișcarea liniară a pistonului și a tijei atașate, la componente mobile ale avionului. Verinele folosite au fost cu dublă acțiune, prin aplicarea presiunii alternativ în una din cele două camere ale corpului cilindric, sau cu simplă acțiune, cu forța generată într-un singur sens. Majoritatea verinelor erau zăvorâte hidraulic și mecanic. Cele cu dublă acțiune au fost utilizate pentru acționare trape, tren aterizare, acționare petale container parașută, frâne aerodinamice, ajutaj postcombustie. Verinele cu simplă acțiune activau lacătele de zăvorâre jambe pe poziția escamotat, lacat parașuta, sau acționau în sistemul de frânare roți.
– motoare hidraulice – au fost motoare rotative, care transformau presiunea în mișcare de rotație. Erau folosite pentru acționare flapsuri, voleți bord atac.
– servomecanisme – mecanisme liniare acționate hidraulic, care puteau asigura mișcarea la o poziție, precisă, definită de comanda de intrare, mecanica sau electrică. Au fost folosite pentru comanda eleron, stabilizator, direcție și orientare jambă bot. Servomecanismele pentru avioanele preserie II și serie, puteau fi comandate și de sistemul de autostabilizare.
– distribuitoare hidraulice comandate mecanic și electrodistribuitoare – au fost folosite pentru realizarea comenzilor de acționare a verinelor, schimbând sensul de alimentare al camerelor din cilindri, sau blocându-le
– alte componente: rezervoare hidraulice, hidroacumulatoare, supape sens unic, supape cuplare, supape umplere, filtre, manometre, traductori presiune, reductoare presiune, drosele, conducte și racorzi.
Circuite de alimentare principal (SP) si sistem comenzi zbor (SCZ)
Circuitele de alimentare ale SP și SCZ, identice dar independente, asigurau lichid hidraulic sub presiune, consumatorilor din fiecare circuit hidraulic specializat.
Elemente componente: rezervor hidraulic (1), pompe principale (2), filtru de înaltă presiune (3), filtru de joasă presiune (4), filtru magnetic (5), hidroacumulatoare (6), bloc de încărcare hidroacumulatoare (7), transmițătoare electrice (8), supape de siguranță (9), supape de suprapresiune retur (10), supape sens unic (11),(12),(15), supape de cuplare (13), (14), supapă de umplere cu lichid rezervor hidraulic (16), supapă de menținere a presiunii (17)
Circuit acționare trape și tren principal
Circuitul era alimentat din SP și asigura următoarele acționări:
– escamotarea și scoaterea trenului corelată cu deschiderea și închiderea trapelor principale
– scoaterea trenului cu sistemul de avarie
– scoaterea trenului sub acțiunea propriei greutăți
Componentele circuitului erau: acumulator hidraulic (1), robinet (2), bloc încărcare (3), supapă de sens unic (4) (6), (10), distribuitor mecanic (5), electrodistribuitor (7),(8), drosel (9), (12), contrafișe jamba principală (11), lacăt acroșare jamba anterioară (13), lacăt acroșare jambă principală (14), verin jamba principală (15), supapa avarie tren (16), supapa avarie trape (17), verin trapă laterala (18), verin trapă inferioară (19), verin contrafișă jamba anterioară (20), distribuitor mecanic (21), bloc încărcare (22), reductor presiune (23)
Circuit frânare
Acest circuit, alimentat din SP, avea rolul de a sigura
– frânarea roților trenului principal la rulajul la sol
– frânarea de parcare
– frânarea roților principale la escamotarea trenului
Componente: pompe de pcior (1), montate pe palonier și acționate de piloți, reductor de presiune (2), hidroacumulator (3), supapa siguranță (4), distribuitor parcare (5), cilindru de comandă (6), supapă de reglaj (7), transmițător de presiune (8), supape coordonatoare (9), cilindri frânare (10), supape de sens unic (11),(12), (13), supapă de frânare (14), supapă de avarie (15)
După aterizare, frânarea se putea face de pilot acționând pompele de picior, sau cu sistemul antiskid care evită blocarea roților și derapajele pe piste alunecoase.
Circuit frânare avioane DC
Circuit frânare avioane SC
Circuit orientare jambă anterioară
Asigura orientarea jambei anterioare la rulajul la sol și aducerea ei pe poziție neutră, fiind alimentat din SCZ. Orientarea se putea face în regimul de decolare aterizare cu limite +/- 70, sau rulaj +/- 500. Orientarea se realiza printr-un servomecanism electrohidraulic.
Circuit flaps
Avea rolul de a scoate sau escamota flapsurile, fiind alimentat din SP.
Avioane preserie – era format din electrodistribuitor și două motoare hidraulice, care se puteau roti într-un sens sau altul, în funcție de coamanda dată. Prin intermediul tijelor filetate, mișcarea de rotație era transformată în mișcare de translație. Flapsurile puteau avea trei poziții: escamotat, decolare sau aterizare.
Avioane serie -circuitul conținea un electrodistribuitor (1) și 2 verine de acționare flaps (2). Verinul de acționare flaps era compus dintr-o servovalvă (S), un lacăt hidraulic (L) și un traductor (T). La comanda din cabină, se deschideau lacătele hidraulice, lichidul pătrunzând în camerele verinului. Servovalvele alimentau verinele cu debite proporționale cu intensitatea curentului electric primit de la blocul electronic de comandă a flapsurilor. Erau folosite două poziții: escamotat sau scos decolare/aterizare.
Grigore Leoveanu