Catapultarea din data de 28.11.1996 din poligonul Recea-zborul unui avion cu spatele înainte

„În ziua de 28 noiembrie 1996 căpitan-comandorul Constantin Matei(Bobe) trebuia să execute un zbor de încercare în timpul căruia urma să lanseze în poligonul Recea nişte bombe de aviaţie de tipul B.A.E.I.(bombe de aviaţie exploziv-incendiare), cu paraşută de frânare. Piloţii C.Î.Z. desemnaţi să execute aceste zboruri de încercare au fost căpitan-comandorul Constantin Matei(Bobe) şi comandorul Traian Bica, care executau aceste zboruri alternativ. Zborurile se executau cu avionul IAR-93 S.C. cu P.C. nr. 200-capul de serie al avioanelor cu forţaj. Potrivit condiţiilor de lansare bombele urmau a fi lansate la viteză cât mai mare şi înălţime cât mai mică, din zbor orizontal, piloţii urmărind comportamentul avionului cu patru bombe acroşate. Cele patru bombe acroşate nu erau bombe reale, sub un plan se aflau bombe de beton, pentru echilibrare, iar sub celălalt plan erau dispuse bombele ce urmau a fi încercate, cu paraşută, dar care nu aveau încărcătură de luptă, urmărindu-se modul de funcţionare al sistemului care echipa acest tip de bombe.

            În ziua de 28.11.1996, înainte de executarea celui de-al II-lea zbor de încercare, personalul de la Bucureşti care asista la aceste zboruri de încercare au dorit ca pe avion să fie acroşate bombe reale, dar căpitan-comandorul Constantin Matei s-a opus, argumentând că, în opinia lui, mai trebuie executat un zbor cu bombe lestate pentru a se urmări comportamentul avionului, timpii de deschidere ai paraşutei şi alţi parametri. Înainte de executarea acestui zbor condiţiile meteorologice au început să se înrăutăţească, în sensul că a crescut acoperirea şi a scăzut limita inferioară a plafonului. Ca urmare, pilotul a executat turul de poligon normal, adică la înălţimea de 1200-1300 de metri. Între virajul 3 şi virajul 4 al turului de poligon pilotul a cuplat comutatorul INERT-ACTIV pe poziţia ACTIV, astfel încât, după lansarea bombelor să se deschidă paraşuta de frânare. „În momentul în care am acţionat comutatorul INERT-ACTIV, s-a deschis una dintre paraşute, cea de la bomba de sub planul drept, dispusă pe exterior, timp în care am fost primul şi singurul pilot de pe un avion de luptă care a zburat cu coada înainte; în prima secundă avionul a fost pe faţă, după care a intrat perfect pe verticală”, relatează comandorul Constantin Matei. Datorită poziţiei aerospaţiale, pilotul a catapultat la înălţimea de aproximativ 500 de metri, pe verticală, viteza de aproape 1000 km/oră, practic, cu o secundă înainte de impact. După câteva secunde pilotul a aterizat într-un câmp de grâu proaspăt încolţit. „După aterizare, continuă relatarea pilotul-nu am simţit că mă doare ceva; m-am ridicat în picioare, am mers la nişte tractorişti care erau acolo, cu tractorul, am fost dus la primul post de poliţie din localitatea Brebeni şi am urmat procedura prin indicativul „Văzduh”. Am vorbit la C.Î.Z., cu secretara, moment în care a început procedura de recuperare. M-au luat cu salvarea şi au vrut să mă ducă la spital la Slatina, dar eu am cerut să fiu dus la Craiova. Deşi potrivit procedurii se anunţase că un pilot militar catapultase şi urmau a fi luate anumite măsuri de către personalul Spitalului militar din Craiova, când am ajuns acolo….n-am fost aşteptat de nimeni, n-am găsit decât paznicul şi ofiţerul de serviciu… Eu am catapultat la orele 12.08 şi am ajuns la spitalul militar din Craiova după-amiază spre seară; nu a venit nimeni să-mi dea asistenţă medicală. Am cerut atunci să fiu dus la Spitalul 1, la Doamna Ene(soţia comandorului Gabriel Ene) care mi-au oferit asistenţa medicală necesară. Am stat internat o zi, apoi m-am externat, la cerere, deşi mi s-a recomandat să rămân deoarece aveam coloana afectată, am avut o tasare care a fost categorisită drept fractură la o vertebră şi o tasare de trei vertebre undeva mai sus, care au rămas în stadiul de spondiloză, …am mai scăzut un centimetru în înălţime”.

Concluzia comisiei de anchetă a fost „defecţiune de sistem”. În acest sens s-a avut în vedere descoperirea nu departe de locul impactului a capacului de la locaşul unde era dispusă pe bombă paraşuta de frânare. Acesta se deschidea în momentul în care comutatorul inert-activ era trecut pe poziţia activ, iar paraşuta de frânare ieşea şi rămânea la avion.”1

  1. Lt. cdor. av. rz. Gheorghe-Ion Vaida -„IAR 93 Oameni și fapte”, Editura Global Media, Sibiu 2016, pag. 101