Motto: Timpul și viața noastră au zburat cu același avion
Timpul trece și ne fură bucăți mari de viață, ne aduce aminte să facem tot ce trebuie la momentul potrivit dar și să retrăim tot ce ne-am propus și am făcut când eram tineri, cu mulți ani înainte, când am ales cu mintea și cu sufletul un drum după ce am terminat școli, facultăți și cursuri speciale și ne-am alăturat unor idei și unor planuri.
Iar unul dintre cele mai frumoase planuri a fost să construim un avion, cu care să unim prezentul de atunci cu viitorul de azi, să facem parte dintr-o echipă de ingineri, proiectanți și matematicieni, aleși dintre cei mai buni, care absolviseră facultăți diferite, dar puteau, împreună, să rezolve multele și marile probleme ale unui avion modern, rapid și complicat, purtător al celui mai înalt vis posibil : să demonstreze valoarea tehnicii înalte românești și să contribuie la apărarea țării. Un vis posibil, realizabil și măreț, un vis ca o șansă, un destin și o operă pentru o generație care era hotărâtă și gata de sacrificii, de mii de ore de muncă grea, de multe încercări, de refaceri de calcule și de reveniri la planșetă, în laborator sau în uzină. O muncă și un destin împletite cu o vârstă la care crezi cu toată tăria că merită să faci orice să-ți marchezi drumul, adăugând un nou succes la acele multe succese marcate de istoria unui popor viteaz, deștept, muncitor și inventiv.
Să ne aducem aminte deci de zecile de halate albe, cu ecusoane colorate după locul precis de lucru, care se mișcau gânditoare, în tăcerea secretelor codificate. Să ne mai întoarcem în timp și să redevenim tineri, calmi, convingători și mereu fericiți că lucram acolo unde nu putea lucra oricine. Să ne aducem aminte de o perioada în care timpul se măsura în formatele mari cu ansamble, variante și detalii care adunate trebuiau, chemate de marile “ cartușe din dreapta jos “, să formeze la finalul drumului, visul numit IAR – 93 !.
Pentru că viața noastră a fost identificată cu IAR – 93, cei veniți singuri acolo ne-am căsătorit, cei veniți împreună, acolo ne-am mărit familia cu viitorii copii, cei care aveau deja familii cu copii, acolo am mai îmbătrânit, frumos și cu rost, acolo ne-am serbat aniversările, ne-am mutat de la garsoniere le apartamentele mici și de la apartamentele mici la apartamentele mari. Copiii noștri au venit și ei, pe rând, marcând momentele între marile proiecte ale institutului. Pentru că aniversările, onomasticile și viața noastră de zi cu zi, au fost etapele vietii IAR – ului 93!
Universul aviației a devenit, rapid și firesc, un univers exclusiv al marii noastre familii, poreclele au devenit diminutive, zilele libere campionate de tenis, fotbal și excursii la munte cu colegii. Numele noatre, înșirate la rând în condicile și în tabelele orelor suplimentare, au devenit noile cataloage de prezență. Pachetele aduse de casele de comenzi au înlocuit magazinele. Sala de festivități a devenit și sală de filme cu abonament. De ce toate astea ? Pentru că timpul nostru a fost mereu de același fel, un timp ocupat de IAR 93 și a purtat mereu același nume: IAR – ului 93.
La mulți ani IAR 93 !! La mulți ani echipă de proiectare veche și mereu nouă !
La mulți ani Aviație Română !!
Alex Măroiu