Fuzelaj posterior

Fuzelajul posterior era de tip structură semimonococă, fiind format din cadre, lonjeroane, lise, înveliș. Cuprindea zona de la cadrul 34 la cadrul 47. Pe fuzelajul posterior erau joncționate ampenajul vertical și stabilizatorul.

Cadrul 34 era ranforsat și asigura joncțiunea cu fuzelajul principal în 8 puncte de prindere.

Cadrul 35 împreună cu ecranele parafoc ale motoarelor, formau un panou parafoc comun, care separa zona rece de zona caldă a motoarelor. 

 Prinderea ampenajului vertical la fuzelaj se realiza pe cadrele 40 și 45.

Pe cadrele 42 si 43, pe partea stângă și dreapta erau fixate lagărele pentru rulmenții axului ampenajului orizontal monobloc. Lagărul interior făcea parte din construcția cadrului frezat 42, iar lagărul exterior din ferura de oțel prinsă în consolă de cadrul 43.

Pe partea inferioară a fuzelajului, între cadrele 38 și 45 erau amplasate derivele ventrale, compuse din două profile aerodinamice simetrice, sprijinite pe conturul fuzelajului. Derivele ventrale au fost amplasate doar pe avioanele de preserie 1, pe avioanele de preserie 2(mai puțin avionul cu dublă comandă cu numărul de înmatriculare 180), soluția fiind ulterior abandonată la celelalte avioane deoarece nu și-a dovedit utilitatea.

Coama fuzelajului posterior începea la cadrul 35 și se termina la cadrul 46.

6
10
7
11
12
13
14
17
16
15
18
21
19
20
23
25
9
6 10 7 11 12 13 14 17 16 15 18 21 19 20 23 25 9

Cea mai mare parte a spațiului din fuzelajul posterior era destinat amplasării tuburilor prelungitoare de evacuare a gazelor din motoare. Pe coamă erau poziționate tijele de comenzi, iar în zona de jos și lateral spate, pompa hidraulică de avarie și servomecanismele stabilizator si direcție. Erau prevăzute capace de acces la zona motoare și echipamente.

Parașuta de frânare era amplasată într-un container special amenajat care se afla pe partea de sus a coifului de coadă a fuzelajului posterior, imediat sub direcție. Pe partea de jos era montat pe o structură rigidizată lacătul de care se fixa cablul de oțel al parașutei de frânare.

Fuselajul posterior la avioanele de serie cu P.C. avea o geometrie interioară puţin modificată faţă de avioanele de preserie şi serie MB întrucât era proiectat pentru motor cu P.C. Inimile cadrelor s-au micşorat pentru a asigura volumul necesar camerelor de forţaj. Cadrul 35, care separa zona rece de zona caldă a motorului avea decuparea interioară diferită de cea de la preserie.

Gtigore Leoveanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *