Comandor Florea MATEI

 „S-a născut la data de 12.10.1947 în localitatea Scrioştea, jud. Teleorman.

Şcoala primară şi gimnazială  le-a urmat în localitatea Roşiorii de Vede unde a locuit de la vârsta de 5 ani. În perioada 1962-1965 a urmat cursurile Liceului teoretic din oraşul Roşiorii de Vede.

În perioada septembrie 1965-30.12.1968 a urmat cursurile Şcolii militare Superioare de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu” de la Boboc. Promoţia din care a făcut parte a absolvit în data de 30 decembrie 1968, ca urmare a evenimentelor care au avut loc în august 1968 în Cehoslovacia, fiind ultima promoţie de 4 ani din acele timpuri, ulterior durata şcolii fiind de 3 ani, până în anul 1981 când s-a revenit la durata de 4 ani a şcolii la secţia de naviganţi activi. După absolvirea şcolii a fost repartizat pilot pe avionul MIG-15, în cadrul Esc. a 3-a din R. 67 Av. V.B. de pe aerodromul Craiova.

În anul 1969 a fost încadrat pilot pe legendarul avion MIG-19 în Esc. 1-a din R. 91 Av. V. de pe aerodromul Deveselu. În legătură cu avionul MIG-19, fie varianta P, fie varianta PM trebuie făcute câteva precizări: în anii 60 începuse intrarea în înzestrarea aviaţiei militare române a avioanelor supersonice MIG-21; personalul navigant care urma să fie încadrat în subunităţile de MIG-19 sau MIG-21 era selecţionat din rândul piloţilor din unităţile militare de aviaţie care avea un număr de minim 150 de ore de zbor pe avioane reactive; tinerii absolvenţi ai şcolii de aviaţie de la Boboc, erau iniţial repartizaţi în unităţile de aviaţie de vânătoare-bombardament, Craiova şi/sau Ianca, unde executau activitatea de zbor până la atingerea nivelului necesar de ore de zbor pe avioane reactive, apoi erau selecţionaţi şi încadraţi în unităţile de aviaţie pentru a zbura avioanele MIG-19 şi/sau MIG-21; în această situaţie a fost şi locotenentul Florea Matei, de pe aerodromul Craiova, care a fost selecţionat să zboare avionul MIG-19 PM pe aerodromul Deveselu sau locotenentul Ilie Grigorescu (promoţie 1967), de pe aerodromul Ianca, care a fost selecţionat să zboare avionul MIG-19 P pe aerodromul Borcea; datorită faptului că avionul MIG-19, indiferent de variantă, nu era prevăzut cu dublă comandă, zborurile în D.C. executându-se pe avionul UTIMIG-15, spre deosebire de piloţii selecţionaţi pentru avionul MIG-21 care dispunea de dublă comandă,  personalul navigant selecţionat dispunea de calităţi deosebite de zburători.  În data de 22 iulie 1970 a fost nevoit să catapulteze din avionul MIG-19 PM nr. 024 şi, ca urmare, a fost reîncadrat pilot în R. 67 Av. V.B. pe avionul MIG-15. În perioada 1974-1976 a urmat cursurile Academiei militare din Bucureşti, Secţia de aviaţie şi apărare antiaeriană, la absolvirea căreia a fost repartizat comandant de patrulă în R. 67 Av. V.B., urcând apoi treptele carierei militare  de locţiitor comandant escadrilă şi comandant de escadrilă, funcţie pe care o îndeplinea când a urmat cursul de cunoaştere al avionului IAR-93. A făcut parte din prima serie de piloţi militari care au făcut trecerea pe avionul IAR-93, în perioada octombrie 1981-aprilie 1982 şi printre primii instructori de zbor pe acest tip de avion din aviaţia militară.

În perioada iunie 1981-octombrie 1983 a îndeplinit funcţia de instructor cu tragerile şi lupta aeriană în cadrul unităţii, apoi a fost numit locţiitor al comandantului pentru zbor, funcţie pe care a îndeplinit-o până în iulie 1987 când a fost numit instructor şef zbor cu metodica şi securitatea zborului în cadrul Diviziei 70 aviaţie Bucureşti. În ultima parte a carierei militare, în perioada noiembrie 1994-noiembrie 1997 a îndeplinit funcţia de ofiţer 1 (inspector zbor), în cadrul biroului zboruri speciale din S.M.Av.Ap.A.A. În data de 12.11.1997 a trecut în rezervă cu drept de pensie militară.

În cadrul R. 67 Av.V.B. a participat la toate marile evenimente din viaţa acestei unităţi, dintre care amintim parada aeriană din data de 23 august 1984, aplicaţia tactică de zbor de pe aerodromul Sibiu, din perioada august-septembrie 1988, precum şi alte aplicaţii şi convocări de zbor organizate şi în care a fost angrenată unitatea. În luna iunie 1985, în cadrul Convocării metodice de zbor a comandantului D. 70 Av., organizate şi desfăşurate pe aerodromul Ianca, a executat în premieră, atacul unor obiective maritime în formaţie de patrulă, demonstrând faptul că avionul IAR-93 poate lovi şi acest tip de obiectiv.

În cariera de pilot militar a zburat şase tipuri de avioane şi variante ale acestora: IAK-18, MIG-15 (UTIMIG-15, MIG-15 S-102 şi MIG-15 Bis), MIG-17 PF, MIG-19 PM, IAR-93 (variantele: preserie 1, preserie 2, serie MB-fără forţaj) şi IAR-99, cu un palmares impresionant, de 2039 ore şi 46 de minute de zbor cu 5049 de aterizări, din care pe avioane clasice (IAK-18) 93 ore şi 38 de minute de zbor cu 348 de aterizări, iar pe avioane reactive 1946 ore şi 8 minute de zbor cu 4701 aterizări, înscriindu-se în galeria marilor zburători ai R. 67 Av. V.B. de pe aerodromul Craiova. Este pilotul militar cu cele mai multe ore de zbor executate pe avionul IAR-93, cu un total de 894 ore şi 52 de minute de zbor cu 2376 de aterizări. În activitatea de zbor a avut calificarea de pilot clasa 1-a şi instructor de zbor în toate condiţiile meteorologice, contribuind la formarea a generaţii întregi de piloţi militari pe avioanele MIG-15, IAR-93 şi IAR-99.

În întreaga activitate a fost recompensat cu mai multe ordine şi medalii „Meritul militar”, precum şi cu Medalia comemorativă „A 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă”, în anul 1984, cu ocazia participării la parada aeriană din acel an.”1 

  1. Lt. cdor. av. rz. Gheorghe-Ion Vaida -„IAR 93 Oameni și fapte”, Editura Global Media, Sibiu 2016, pag. 391